Agricultura ecologica  mai este cunoscuta si sub numele de agricultura organica sau agricultura biologica. Acest tip de agricultura promoveaza cultivarea plantelor respectand normele de mediu si cresterea animalelor fara a recurge la utilizarea organismelor modificate genetic si la sisteme de crestere intensiva.

Consumul de produse provenind din agricultura ecologica are numeroase beneficii: pentri mediu, pentru organismul uman, pentru agricultorii din mediul rural care folosesc metode traditionale.

Produsele obtinute prin agricultura ecologica au un ritm natural, nu apar din senin, si nu cresc precum copiii de imparat, in 7 zile cat in 7 ani, asa cum auzim in basme. De basm este sa mananci produse sanatoase. E bine sa ne autoeducam sa preferam un mar lovit, decat un mar mare si frumos, dar lipsit de savoare.

Pentru a identifica produsele obtinute prin agricultura ecologica vine in ajutor eticheta pentru promovarea acestui tip de agricultura.

http://www.surveypro.ro/Survey.aspx?id=aa443f1a-395b-49a7-b6fa-6765e6bf61e8

Cunoaşte care este contribuţia ta la climat

Subiecte precum emisiile de gaze cu efect de seră sau schimbările climatice pot părea neinteresante, de aceea este nevoie de noi metode pentru a ajuta la o mai bună percepţie a contribuţiei noastre la astfel de probleme. În această situaţie intervine aplicaţia mobilă – mobGAS©.

mobGAS© va fi prima aplicaţie mobilă dedicată schimbării climatice cu o largă răspândire în Europa şi întreaga lume.

mobGAS© doreşte să facă legătura dintre activităţile zilnice şi emisiile de gaze cu efect de seră şi, când este posibil, să sugereze anumite schimbări pentru a îmbunătăţi performanţele individuale. Este asemănător cu un jurnal zilnic al comportamentului utilizatorilor referitor la emisiile de gaze cu efect de seră (GHG). Aplicaţia include multiple opţiuni care reprezintă activităţi sau aplicaţii folosite de obicei în fiecare zi (mai mult de 60). Aceste activităţi sau aplicaţii pot fi setate pe parcursul zilei reflectând alegerile zilnice ale utilizatorilor. Acestea vor fi în final convertite în emisii individuale de GHG care pot fi comparate cu media săptămânală individuală, cu media ţării sau cu cea globală. Mai mult, aplicaţia include o animaţie care reflectă comportamentul utilizatorului raportată la limitele stabilite prin protocolul de la Kyoto. Nu numai acest fapt este inclus ca un factor de autoreflecţie, fiind oferite de asemenea şi sfaturi utilizatorilor asupra îmbunătăţirii comportamentului în acest sens.

Cu acest tip de indicaţii se aşteaptă ca utilizatorii să reflecteze asupra propriului comportament şi a posibilelor schimbări şi în final să fie interesaţi de îmbunătăţirea tehnologiei şi a stilului propriu de viaţă. Fiind o aplicaţie pentru telefonul mobil, asigură utilizatorului un acces uşor şi rapid la aplicaţii şi la informaţiile respective la orice oră din zi.

Importanţa activităţilor individuale în lupta împotriva schimbărilor climatice au fost acceptate şi recunoscute prin campania Comisiei Europene denumită “You Control Climate Change”, lansată în iunie 2006 de către José Manuel Barroso, preşedintele CE şi Stavros Dimas, Comisarul European pentru Mediu.

mobGAS© va provoca pe fiecare să facă mici schimbări în rutina sa de zi cu zi, cu scopul de a se ajunge la o reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră. Aplicaţia va fi dezvoltată pentru cele 27 ţări ale UE şi va fi disponibilă în 21 de limbi.

Înterfaţa provizorie a aplicaţiei mobGAS©

De ce o aplicaţie pentru telefonul mobil? Este pretutindeni; este o tehnologie accesibilă şi este tot timpul asupra noastră. În prezent, telefonul mobil este mult mai mult decât un aparat folosit doar pentru a vorbi. Au un enorm potenţial de a fi o sursă de informaţii în acele momente „moarte” (în autobuz sau în asteptarea unei întâlniri). Acesta este timpul pe care mobGAS© intenţionează să îl foloseasc.

http://mobgas.jrc.it/mobgas/app/staticPages/page.po?&staticPageID=100139&langID=158580

In mitologiile greaca si romana fiecare element al naturii era reprezentat de un zeu. Amintim pe Apollo (in mitologia greacă şi în mitologia romană) zeul zilei, al luminii si al artelor, protector al poeziei si al muzicii, conducatorul corului muzelor, personificare a Soarelui; pe Artemis sau Diana care era zeiţa vânătorii, pădurilor şi lunii; pe Demetra care era în mitologia greacă zeiţa agriculturii şi a roadelor pământului; pe Hefaistos care reprezintă, în mitologia greacă, zeul focului, al metalelor şi al metalurgiei, al fierarilor, sculptorilor şi artizanilor, cunoscut de romani ca Vulcan; pe Poseidon, in mitologia greaca, sau Neptun, in mitologia romana, drept zeul marii.
Muritorii de rand duceau jertfe in altare pentru a le face pe plac zeilor care sa-i fereasca de furtuni, incendii, nenorociri de tot felul. Prin jertfele aduse, oamenii reuseau sa-i imbuneze pe zei si astfel viata lor se desfasura in deplina armonie cu natura.

Se pare ca in zilele noastre divinitatea este mahnita de felul in care oamenii trateaza natura, de aceea auzim la tot pasul de nenorociri climaterice abatute asupra popoarelor de pe diferite continente ale Terrei.

Natura merita toata aprecierea, consideratia si grija oamenilor si tot respectul lor. Natura este cea dintai locuinta a oamenilor. Natura este cea care ne hraneste, care ne ajuta sa trecem cele 12 luni ale anului in mod cat mai placut, oferindu-ne 4 anotimpuri superbe. Natura ne dezvaluie toate secretele ei, ne lasa sa o descoperim. Tocmai de aceea natura a fost, este si va fi tema de inspiratie pentru cei care creeaza arta.
Scriitori, pictori, sculptori, muzicieni, regizori si alti artisti au ridicat natura in slavi prin creatiile lor artistice care dainuiesc in timp, care ajung sa fie dovezi de iubire pentru ceea ce numim natura.

Desi denumirea contine un element negativ, “natura moarta”, in general referindu-ne la picturi, reprezinta talentul izvorat din iubire pentru frumusetile naturii. Priviti tablourile pictorului roman Stefan Luchian (“Dupa ploaie“, “Padure toamna“, “Albastrele“, “Un cioban cu o turma mica de oi la pascut“, “Peisaj cu boi“) sau ale pictorului francez Claude Monet (“Nuferi, armonie verde“, “Impresie, rasarit de soare“, “Odihna de sub liliac“). Poetii primesc inspiratie divina in procesul de scriere a poeziilor si avem nenumarate exemple in literatura romana de poezii a caror tema principala este natura. Poezii dedicate celor 4 anotimpuri, muncilor agricole, elementelor naturii: munte, vazduh, paduri, arbori, ape, flori, etc.: “La mijloc de codru”, “Lacul”, “Floare albastra” (Mihai Eminescu); pastelurile lui Vasile Alecsandri. Frumusetea descrierilor de peisaje este iarasi un exemplu de maiestrie si talent care nu pot exista decat din iubire pentru natura. Descrierile lui Alexandru Vlahuta din
“Romania pitoreasca” arata cat de mult a iubit Dumnezeu tara noastra, binecuvantand-o cu ape, munti, paduri, mare, in comparatie cu alte tari care nu se pot mandri cu toate aceste elemente. Natura este o tema importanta si pentru compozitori. In muzica clasica vom gasi adesea arii care poarta denumiri in relatie directa cu natura. Dar nu numai in muzica clasica, ci si in alte stiluri. Natura o veti gasi oglindita in compozitiile urmatorilor compozitori de muzica clasica: Robert Schumann, Antonio Vivaldi, Claude Debussy, Martian Negrea sau Tudor Flondor. Un alt stil muzical este abordat de Enya (compozitor si interpret) care dedica naturii cantecele sale “Orinoco flow“, “A day without rain” sau “Flora’s secret“.

Acestea sunt marturiile iubirii oamenilor fata de natura. Ele sunt cele care conteaza si ne motiveaza sa avem grija de “mama natura”.

Bucuresti. Dimineata. Ploua. Vant. Gropi. Balti. Murdarie. Gunoaie. Masini. Pietoni. Biciclisti. Trafic. Aglomeratie. Blocaj. Intarziere. Nervi. Nerabdare. Resemnare. Adaptare. Mohorat. Plictiseala. Somnolenta. Seara. Relaxare. Visare.

Pentru cei care locuiesc in Bucuresti…ati stat vreodata, pentru cateva secunde, sa priviti Bucurestiul, intr-o zi ploioasa? E cumplit. De fiecare data am aceeasi senzatie. De murdar. Cand ploua Bucurestiul este murdar, este neincapator, este nesuferit, este sufocant. Am impresia ca toate gunoaiele ies la suprafata, ca tot ce e urat pune stapanire pe fiecare strada. Pietonii sunt nevoiti sa mearga prin balti, sa se ude la picioare pentru ca nu exista sisteme de scurgere puse la punct, sunt stropiti din cap pana in picioare de catre soferi care n-au niciun pic de consideratie fata de trecatori care, spre deosebire de ei, sunt plouati, nu sunt la adapost. Cand ploua este momentul cel mai bun sa vezi nepasarea fata de atatea si atatea rugaminti: nu mai aruncati ambalaje, tigari, pet-uri pe jos. De ce sunt oamenii atat de incapatanati? Ce nu inteleg? Sunt exact ca acei copii carora le spui ceva si ei fac exact pe dos. E oribil sa fii nevoit sa calci prin ziare azvarlite pe strada, inmuiate de ploaie, calcate in picioare. Am impresia ca educatia e un cuvant care lipseste cu desavarsire din vocabularul multora. Valuri de apa de ploaie spala strazile murdare ale Bucurestiului. In zadar lucrau gunoierii sa stranga dupa trecatori. Ei munceau si in urma lor nu se vedea schimbarea. In zadar…

“O noua tehnologie dezvoltata de o companie britanica ar putea fi folosita pentru generarea electricitatii necesare iluminarii spatiilor publice de catre pietoni.

Tehnologia, dezvoltata de compania The Facility, utilizeaza un sistem de pardoseala care incorporeaza o matrice de pedale de compresie hidraulica. Presiunea pasilor pietonilor pe aceste pedale impinge fluidul printr-o micro-turbina si genereaza electricitate.

In 2007 a fost testata cu succes o versiune a tehnologiei care folosea energia generata de trecerea trenurilor pentru a alimenta un sistem de detectie a inundatiilor pe un pod din Midlands, Marea Britanie. Exista planuri de a utiliza tehnologia pentru treptele Spinnaker Tower din Portsmouth.

Propunerea lui David Webb de la firma de consultanta britanica Scott Wilson implica utilizarea unor generatoare miniaturale instalate sub trepte pentru a capta puterea generata de persoanele care circula pe ele. Un studiu bazat pe traficul pietonal in statia londoneza de metrou Victoria, arata ca media de 34.000 de calatori care trec prin statie in fiecare ora ar putea alimenta 6.500 de becuri.”
Sursa: http://www.bignewsnetwork.com

[kml_flashembed movie="http://www.youtube.com/v/ObKpwmZkl24" width="425" height="350" wmode="transparent" /]

[kml_flashembed movie="http://www.youtube.com/v/hA0zwgmXqok" width="425" height="350" wmode="transparent" /]

Anul trecut am vazut filmul artistic “The Beach”/”Plaja” cu Leonardo DiCaprio, regizat in anul 2000. Cadrele cu locurile exotice, plaja, padurea tropicala, oceanul, insula, m-au lasat fara cuvinte, sau poate doar un “wow” am putut exclama.

“Somewhere on this planet it must exist a place, an experience, an encounter, that changes everything” Chiar acest lucru am crezut si am simtit dupa ce am vazut filmul care este regizat avand la baza povestea romanului “The Beach” scris de Alex Garland.

Pentru a nu stiu cata oara am realizat cat de binecuvantata este planeta pe care traim. Sunt locuri pe acest pamant care te fac sa crezi pentru cateva minute ca te afli in Rai, ca raiul a coborat pe pamant. Sunt locuri pe care le-am vazut sau nu, de care am auzit macar sau poate nici atat, locuri pe care nu le vom vedea vreodata, dar care exista si probabil au fost descoperite de un numar redus de persoane sau poate nici chiar de acestea, locuri necunoscute, neaflate, pure. In aceste din urma locuri mi-ar placea sa fiu, sa traiesc, fara tehnologie, fara aglomeratie, fara stres…doar cu ce Dumnezeu a lasat in acel loc, fara sa modific ceva, doar adaptandu-ma acelui mediu. Frumusetea unui loc, aici referindu-ma la un colt de natura, nu sta in ceea ce il impodobeste (constructii, infrastructura, etc.), ci in insasi elementele naturale care alcatuiesc acel peisaj. Ca sa ma fac inteleasa, e ca si atunci cand vedem un brad in padure, in plina iarna, acoperit pe crengi de zapada, alaturi de alti brazi, asa cum ii este locul, incadrat perfect in mediu, de mii de ori mai frumos decat acel brad pe care il impodobim Craciun de Craciun, pe care il luam din padure, il smulgem din mediul sau, si il aducem intr-un mediu nefamiliar doar pentru a ne potoli egoismul de a avea o casa impodobita in preajma sarbatorilor.

Am descoperit Delta, hai sa construim, am descoperit plaja, hai sa construim, am descoperit orice colt de natura, hai sa-l modificam, sa incercam sa obtinem profit de pe urma lui.

Noi, oamenii,  vrem sa schimbam, sa modificam niste elemente, sa aducem imbunatatiri acestora, fara sa gandim mai departe. Aceasta este greseala noastra. Din dorinta de a deveni stapani asupra unor locuri vrem cu orice pret sa lasam urme, de cele mai multe ori adanci, care nu pot fi sterse deat print-o putre supraomeneasca.

Cand va veni acea vreme cand vom lasa totul asa cum a fost creat, cand vom incerca sa traim cu mijloace care sa nu distruga habitatul, cand actiunile noastre nu vor dauna mediului, cand omul si natura vor colabora pentru ca ambelor parti sa le fie bine, cand omul si natura vor fi parteneri, si nu adversari…cand? Poate doar cand inchidem ochii si ne imaginam toate acestea.

Mai fericiti am fi trait intr-un loc asa cum a fost lasat la facerea lumii, decat acum cand deja ne-am complicat prea mult ca sa mai putem da inapoi. Dream on! este singura consolare.