Natura este arta

In mitologiile greaca si romana fiecare element al naturii era reprezentat de un zeu. Amintim pe Apollo (in mitologia greacă şi în mitologia romană) zeul zilei, al luminii si al artelor, protector al poeziei si al muzicii, conducatorul corului muzelor, personificare a Soarelui; pe Artemis sau Diana care era zeiţa vânătorii, pădurilor şi lunii; pe Demetra care era în mitologia greacă zeiţa agriculturii şi a roadelor pământului; pe Hefaistos care reprezintă, în mitologia greacă, zeul focului, al metalelor şi al metalurgiei, al fierarilor, sculptorilor şi artizanilor, cunoscut de romani ca Vulcan; pe Poseidon, in mitologia greaca, sau Neptun, in mitologia romana, drept zeul marii.
Muritorii de rand duceau jertfe in altare pentru a le face pe plac zeilor care sa-i fereasca de furtuni, incendii, nenorociri de tot felul. Prin jertfele aduse, oamenii reuseau sa-i imbuneze pe zei si astfel viata lor se desfasura in deplina armonie cu natura.

Se pare ca in zilele noastre divinitatea este mahnita de felul in care oamenii trateaza natura, de aceea auzim la tot pasul de nenorociri climaterice abatute asupra popoarelor de pe diferite continente ale Terrei.

Natura merita toata aprecierea, consideratia si grija oamenilor si tot respectul lor. Natura este cea dintai locuinta a oamenilor. Natura este cea care ne hraneste, care ne ajuta sa trecem cele 12 luni ale anului in mod cat mai placut, oferindu-ne 4 anotimpuri superbe. Natura ne dezvaluie toate secretele ei, ne lasa sa o descoperim. Tocmai de aceea natura a fost, este si va fi tema de inspiratie pentru cei care creeaza arta.
Scriitori, pictori, sculptori, muzicieni, regizori si alti artisti au ridicat natura in slavi prin creatiile lor artistice care dainuiesc in timp, care ajung sa fie dovezi de iubire pentru ceea ce numim natura.

Desi denumirea contine un element negativ, “natura moarta”, in general referindu-ne la picturi, reprezinta talentul izvorat din iubire pentru frumusetile naturii. Priviti tablourile pictorului roman Stefan Luchian (“Dupa ploaie“, “Padure toamna“, “Albastrele“, “Un cioban cu o turma mica de oi la pascut“, “Peisaj cu boi“) sau ale pictorului francez Claude Monet (“Nuferi, armonie verde“, “Impresie, rasarit de soare“, “Odihna de sub liliac“). Poetii primesc inspiratie divina in procesul de scriere a poeziilor si avem nenumarate exemple in literatura romana de poezii a caror tema principala este natura. Poezii dedicate celor 4 anotimpuri, muncilor agricole, elementelor naturii: munte, vazduh, paduri, arbori, ape, flori, etc.: “La mijloc de codru”, “Lacul”, “Floare albastra” (Mihai Eminescu); pastelurile lui Vasile Alecsandri. Frumusetea descrierilor de peisaje este iarasi un exemplu de maiestrie si talent care nu pot exista decat din iubire pentru natura. Descrierile lui Alexandru Vlahuta din
“Romania pitoreasca” arata cat de mult a iubit Dumnezeu tara noastra, binecuvantand-o cu ape, munti, paduri, mare, in comparatie cu alte tari care nu se pot mandri cu toate aceste elemente. Natura este o tema importanta si pentru compozitori. In muzica clasica vom gasi adesea arii care poarta denumiri in relatie directa cu natura. Dar nu numai in muzica clasica, ci si in alte stiluri. Natura o veti gasi oglindita in compozitiile urmatorilor compozitori de muzica clasica: Robert Schumann, Antonio Vivaldi, Claude Debussy, Martian Negrea sau Tudor Flondor. Un alt stil muzical este abordat de Enya (compozitor si interpret) care dedica naturii cantecele sale “Orinoco flow“, “A day without rain” sau “Flora’s secret“.

Acestea sunt marturiile iubirii oamenilor fata de natura. Ele sunt cele care conteaza si ne motiveaza sa avem grija de “mama natura”.